Un „de ce” grăbit


Ne grăbim mereu…simt cum alerg şi în vise. Şi cum aleg, desigur,  presată deDe timp, oare? De principii, să zicem? De valori, nu-i aşa? De ceilalţi, poate? De mine, cu certitudine? De ce…? Este firesc! îmi spun, parcă minţindu-mă frumos.

Cine vrei să facă toate aceste lucruri, dacă nu tu… şi mai cu viaţă, doar nu o să stai de poveşti o veşnicie până te mişti şi încă o sută de ani, să-ţi aştepti ideile să se trezească şi să se aşeze în horă, singure, învârtindu-se cu foc şi voie bună.

Acţionează! se auzi o voce hotărâtă până la ultima silabă, care insuflă energie prin fiecare literă articulată şi deloc impresionată de o zi liniştită, de duminică.

Un “de ce” grăbit mă întreabă…iar eu nu am găsit un vinovat.

Anunțuri

8 comentarii

Din categoria La tipar

8 răspunsuri la „Un „de ce” grăbit

  1. Alex

    De cele mai multe ori noi suntem de vina si spun cele mai multe ori pentru ca exista si exceptii. Doar nu suntem roboti:-)

  2. Eu stiam cu „un actor grabit” 🙂 Dar merge si-un de ce grabit, daca zici tu 🙂 Spor!

  3. @Alex, suntem obişnuiţi să găsim vinovaţii, iar dacă nu sunt, ne pricepem să-i inventăm. 🙂 De ce? Păi tocmai vă spuneam că ne grăbim…

  4. Un „de ce” natural. 🙂

  5. Alex

    @excesdesare sau nu ne grabim sufficient de repede lasand sa se resolve de la sine.

  6. Muta-te in Ardeal, aici sunt doar doua viteze: incet si foarte incet 🙂

  7. Ioi, Iuliu…vrei să-mi pui tot Ardealul-n cap? 🙂

    P.S. Tata este ardelean.

Exces de comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s