De o sensibilitate aparte…


Nu stiu ce titlu mai e si asta, dar m-a lovit inspiratia, de o sensibilitate distincta.  Privesc marea (neagra) si nu ma regasesc in valurile ei salbatice.

 Nu mai ai resurse sa-ti exprimi mahnirea la nivelul politicului si socialului, nu mai ai forta de a-ti varsa nemultumirea, nu mai ai bucuria de la inceput. Unde am lasat-o, fratilor? Cum e la moda sa nu ai timp nici pentru tine, sa uiti ce promiti  chiar si unui copil si sa nu te mai tii de cuvant, motivand ca nu merita efortul si atentia, nici nu e de mirare ca „bucuria” e deja prafuita de actiunile noastre zilnice. Oare sarbatorile sunt cele care o vor aduce in prim-plan? Noi insa am ramas cu acest spirit al sfaturilor:  sa fim mai buni, mai darnici (atentie, e criza: excesul de cadouri poate dauna grav bugetului)… si sa lasam speranta in viata.

Si uite asa, cu ale vietii cugetari asteptam cuminti sa se intample ceva special, si mai ales sa ne regasim bucuria.

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Suflet învăluit

Un răspuns la „De o sensibilitate aparte…

  1. Admirator secret

    Da, inteleg perfect ce simti, la fel traiesc si eu plictisit si trist fara multe sperante de la viata si societatea in care traim. Sa nu disperam totusi poate candva o sa rasara soarele si pe strada noastra. Scri foarte bine, nu te lasa!

Exces de comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s